It's a secret place I like to go..

Mie imi place cand e toamna. De obicei, sunt frunze grena pe jos. Si lumea isi ia geaca. Si se beau ceaiuri si vantul bate prin par si nu mai este atat de cald.
Dar acuma nu sunt frunze pe jos. Putina lume poarta geaca, pentru ca este cald, si pentru ca este cald, inca se mai mananca inghetata si nu se beau ceaiuri. E destul de demoralizant. Nici nu mai stim cand e iarna si cand e vara, anotimpurile sunt extraordinar de relative acum.
Dar ascult din nou muzica frumoasa si imi doresc din nou sa fie foarte frig. Vreau sa fie frig, sa port multe haine si cizme si manusi si sa fac aburi cand vorbesc. Vreau sa imi inghete buzele si sa fiu rosie in obraji din cauza vantului.
Vreau sa ploua si sa imi ude parul si genele. Vreau sa vad lumea fugind in magazine ca sa se adaposteasca de picaturile reci de ploaie. Vreau sa ma grabesc sa ajung acasa si sa ma ascund in paturi. Vreau sa umblu numai in cizme, sa nu mai vad balerini.
Vreau multe, stiu asta. Dar nu-i nici o noutate.
Slava Cerului, ciocolata si ceaiul cald merg de minune cu Nirvana. Si impreuna, toate, merg de minune cu toamna inchipuita de mine. Ca daca vreau eu, atunci cand inchid ochii, sunt frunze peste tot in jurul meu, sunt miliarde de perechi de cizme pe strazi si milioane de pisici care stau unele langa altele din cauza frigului.
E atat de usor sa iti imaginezi ca totul e frumos.
Vreau acasa cand vine toamna, vreau sa simt frunze de Galati sub talpi si sa respir frig de combinat.